O centrală electrică transformă curentul în căldură aproape fără pierderi, dar și fără niciun câștig: 1 kWh de curent dă ~1 kWh de căldură. Pentru o casă care are nevoie de 10.000 kWh de căldură pe an, asta înseamnă ~10.100 kWh pe contor, adică de câteva ori mai mult, ca bani, decât aceeași căldură făcută cu gaz sau cu o pompă de căldură. Mai jos ai cât consumă pe an, ce putere și ce branșament îi trebuie, comparația de cost și situațiile în care chiar are sens.
Răspunsul scurt
| Casă (exemplu) | Căldură necesară pe an | Consum centrală electrică | Cost pe an (exemplu, 1,30 lei/kWh) |
|---|---|---|---|
| Casă mică, ~70 m², bine izolată (~3 kW necesar) | ~6.000 kWh | ~6.060 kWh | ~7.880 lei |
| Casă de ~100 m², izolată conform normelor (~5 kW) | ~10.000 kWh | ~10.100 kWh | ~13.130 lei |
| Casă de ~110 m², renovată (~7,5 kW) | ~15.000 kWh | ~15.150 kWh | ~19.700 lei |
Valori orientative, doar pentru încălzire, fără apă caldă. Prețul de 1,30 lei/kWh este doar un exemplu, ales în intervalul ofertelor din comparatorul ANRE pentru București din iulie 2026 (~1,11 – 1,43 lei/kWh). Folosește prețul real de pe factura ta: vezi Cât costă un kWh și cum îți calculezi factura.
Cum funcționează și de ce randamentul de 99% nu înseamnă „ieftin”
O centrală termică electrică este, în esență, un schimbător de căldură cu rezistențe electrice imersate în apă, plus pompă de circulație, vas de expansiune, supapă de siguranță și automatizare. Apa caldă merge la calorifere sau în pardoseală exact ca la o centrală pe gaz. Producătorii dau randamente de ~99% (de exemplu 99,4% în manualul unei centrale Kospel EKCO), iar Departamentul pentru Energie al SUA notează că încălzirea prin rezistență este eficientă în proporție de ~100% la locul de consum.
Problema nu e randamentul, ci prețul kWh-ului. Un kWh de curent costă de câteva ori mai mult decât un kWh de gaz, iar centrala electrică nu are cum să compenseze diferența. Pompa de căldură, în schimb, scoate 3 – 4 kWh de căldură dintr-un kWh de curent, pentru că mută căldura din aerul de afară.
Cât consumă pe an: pornește de la căldura necesară
Centrala electrică nu „consumă” o valoare fixă. Consumă cât îi cere casa, împărțit la randament:
Consum anual (kWh) = Căldura necesară pe an (kWh) ÷ 0,99
Căldura necesară o afli în două feluri, explicate pe larg în Câți kW trebuie să aibă pompa de căldură:
- Din facturile de gaz din anii trecuți: consumul anual de gaz pentru încălzire (fără apa caldă și gătit) × randamentul vechii centrale (~0,9 la condensare, ~0,8 la cele vechi).
- Din necesarul de putere: kW necesari la temperatura exterioară de calcul × ~1.800 – 2.200 de ore echivalente pe an în România. O casă care are nevoie de 5 kW în ziua cea mai rece consumă cam 5 × 2.000 = 10.000 kWh de căldură pe an.
Dacă centrala face și apa caldă printr-un boiler extern, adaugă și consumul pentru apă caldă: pentru o familie de 4 persoane, ordinul de mărime e de ~3.000 kWh pe an.
Ce putere are și ce branșament îi trebuie
Centralele electrice de perete se găsesc de la câțiva kW până la ~24 – 28 kW. Rezistențele intră în funcțiune pe trepte, ca să nu tragă toată puterea dintr-odată. Ca exemplu, fișa tehnică a gamei Protherm Ray, toate modelele cu alimentare trifazată (3 x 230/400 V + N + PE):
| Putere centrală | Curent absorbit max. | Siguranță recomandată | Treaptă de comutare |
|---|---|---|---|
| 6 kW | 3 x 9,5 A | 10 A | 1,0 kW |
| 9 kW | 3 x 14 A | 16 A | 1,0 kW |
| 12 kW | 3 x 18,5 A | 20 A | 2,0 kW |
| 14 kW | 3 x 23 A | 25 A | 2,3 kW |
| 18 kW | 3 x 27,5 A | 32 A | 2,0 kW |
| 21 kW | 3 x 32 A | 40 A | 2,3 kW |
| 24 kW | 3 x 36,5 A | 40 A | 2,0 kW |
Alți producători au și modele mici care pot fi legate monofazat, la 230 V (de exemplu variante de 4/6/8 kW). Pe o singură fază însă curentul crește mult: 6 kW ÷ 230 V ≈ 26 A, iar 8 kW ÷ 230 V ≈ 35 A, doar pentru centrală. Un branșament monofazat cu siguranță de 32 A înseamnă ~7,4 kW pentru toată casa, deci practic orice centrală electrică de peste ~6 kW cere branșament trifazat sau mărirea puterii aprobate. Pașii pentru trecerea la trifazat îi găsești în Monofazat sau trifazat.
Cum alegi puterea:
- Nu după m² „din ochi”, ci după necesarul de căldură al casei. O centrală prea mare nu consumă mai mult pentru aceeași căldură, dar cere un branșament mai mare decât e nevoie.
- Adună și ceilalți consumatori mari (plită, boiler, cuptor). Multe centrale au un releu de prioritate sau de limitare a puterii care oprește trepte când pornește altceva mare în casă.
- Circuitul dedicat, cablul și siguranțele se dimensionează după fișa tehnică. Montajul și racordarea le face un electrician autorizat ANRE, iar mărirea puterii aprobate se cere operatorului de distribuție.
Cât costă față de gaz și față de pompa de căldură
Aceeași casă, cu 10.000 kWh de căldură pe an. Prețurile sunt doar exemple, cu taxe incluse:
- Curent: 1,30 lei/kWh (exemplu din intervalul ofertelor ANRE, iulie 2026).
- Gaz: 0,31 lei/kWh, plafonul prețului final pentru casnici stabilit prin OUG 12/2026 pentru 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027. După această perioadă prețul poate fi altul.
| Sistem | Calcul | Energie cumpărată | Cost pe an (exemplu) |
|---|---|---|---|
| Centrală electrică (randament 0,99) | 10.000 ÷ 0,99 | ~10.100 kWh curent | ~13.130 lei |
| Centrală pe gaz în condensare (randament 0,9) | 10.000 ÷ 0,9 | ~11.110 kWh gaz | ~3.440 lei |
| Pompă de căldură, calorifere (SCOP 3) | 10.000 ÷ 3 | ~3.330 kWh curent | ~4.330 lei |
| Pompă de căldură, calorifere mari sau pardoseală (SCOP 3,5) | 10.000 ÷ 3,5 | ~2.860 kWh curent | ~3.710 lei |
Cu prețurile din exemplu, centrala electrică iese de ~3,8 ori mai scumpă la folosire decât centrala pe gaz și de ~3 ori mai scumpă decât o pompă de căldură cu SCOP 3. Raportul rămâne același oricât de mare e casa, pentru că vine doar din prețuri și randamente.
Un calcul rapid pentru prețurile tale: centrala electrică ajunge la costul gazului abia când prețul curentului coboară la preț gaz ÷ 0,9 × 0,99. Cu gazul la 0,31 lei/kWh, asta înseamnă ~0,34 lei/kWh pentru curent, un preț pe care nu-l vezi pe o factură obișnuită. Pentru comparația detaliată pompă–gaz, vezi Pompă de căldură sau centrală pe gaz.
Mai sunt și alte diferențe, în afara facturii:
- Investiția: centrala electrică e de obicei cea mai ieftină de cumpărat și de montat. Nu are coș de fum, racord de gaz, verificări ale instalației de gaz sau revizii de ardere.
- Branșamentul: dacă trebuie mărită puterea sau trecut la trifazat, costul și durata lucrării intră în calcul.
Când are sens o centrală electrică
- Casă mică, foarte bine izolată. La un necesar de câteva mii de kWh pe an, diferența de cost față de alte sisteme e de câteva mii de lei pe an, iar investiția mică poate compensa o vreme.
- Nu ai gaz în zonă și nu vrei sau nu poți monta o pompă de căldură (spațiu, zgomot, buget).
- Casă de vacanță sau folosită rar, ținută doar în regim de protecție la îngheț și încălzită câteva zile pe lună.
- Sursă de rezervă lângă o centrală pe lemne sau o pompă de căldură, pentru zilele geroase sau când lipsești de acasă.
- Cu panouri fotovoltaice, dar cu așteptări realiste: iarna, când consumă centrala, producția e mică. Fotovoltaicele ajută mult mai mult la o pompă de căldură, care are nevoie de 3 ori mai puțin curent pentru aceeași căldură.
- Tarif diferențiat zi/noapte, dacă ai acces la unul și o casă cu inerție mare (pardoseală, acumulator de apă caldă). Unele centrale au intrare dedicată pentru acest tip de contor.
Nu are sens ca încălzire principală într-o casă mare, slab izolată, unde factura pe curent poate ajunge la zeci de mii de lei pe an. Acolo primul pas e izolația, apoi alegerea sursei.
Cum reduci consumul unei centrale electrice
- Termostat de cameră programabil, cu temperaturi mai mici noaptea și când nu ești acasă. Fiecare grad în minus contează.
- Temperatura turului cât mai mică care încă încălzește casa, sau reglaj după temperatura exterioară, dacă centrala are senzor exterior.
- Echilibrarea caloriferelor și robineți termostatați, ca să nu supraîncălzești camerele mai puțin folosite.
Întrebări frecvente
Cât consumă o centrală electrică de 9 kW pe oră?
Cel mult 9 kWh pe oră, când toate rezistențele sunt pornite. În realitate, centrala modulează pe trepte și merge la putere maximă doar în zilele foarte reci. Pe an, consumul depinde de căldura de care are nevoie casa, nu de puterea centralei.
Centrală electrică sau pe gaz: care e mai ieftină?
La folosire, centrala pe gaz, cu prețurile actuale: cu gaz la 0,31 lei/kWh și curent la 1,30 lei/kWh (exemple), electrica iese de ~3,8 ori mai scumpă. Centrala electrică e mai ieftină doar la investiție și la întreținere.
Pot pune o centrală electrică pe monofazat?
Doar un model mic, care acceptă 230 V, și doar dacă puterea aprobată pe branșament o permite. O centrală de 6 kW trage ~26 A pe o fază, ceea ce lasă foarte puțin pentru restul casei. De obicei e nevoie de trifazat sau de mărirea puterii aprobate.
Centrala electrică sau convectoarele: care consumă mai puțin?
La aceeași căldură, consumă practic la fel: ambele transformă 1 kWh de curent în ~1 kWh de căldură. Centrala distribuie căldura mai uniform și poate face apă caldă; convectoarele sunt mai ieftine și se pot folosi doar în camerele ocupate. Vezi și Convector electric: cât consumă.
Merită să înlocuiesc centrala pe gaz cu una electrică?
Ca să plătești mai puțin, nu. Merită să iei în calcul o pompă de căldură, care folosește de ~3 ori mai puțin curent decât o centrală electrică pentru aceeași căldură. Centrala electrică merită doar în situațiile de mai sus: casă mică foarte bine izolată, fără gaz, ca rezervă sau pentru folosire ocazională.
Pe scurt
- Centrala electrică are randament ~99%, dar 1 kWh de curent dă doar ~1 kWh de căldură.
- Consum anual ≈ căldura necesară casei ÷ 0,99. Pentru 10.000 kWh de căldură: ~10.100 kWh pe contor.
- Peste ~6 kW ai nevoie practic de branșament trifazat; o centrală de 9 kW trage 3 x 14 A.
- Cu prețurile din exemplu, costă de ~3,8 ori mai mult decât gazul și de ~3 ori mai mult decât o pompă de căldură.
- Are sens la case mici foarte bine izolate, fără gaz, ca rezervă sau pentru folosire ocazională. Montajul îl face un electrician autorizat ANRE.
