Ca să transformi kVA în kW, înmulțești valoarea în kVA cu factorul de putere (cos φ): kW = kVA × cos φ. La generatoare se folosește aproape mereu cos φ = 0,8, așa că un generator de 5 kVA dă 4 kW, iar unul de 10 kVA dă 8 kW. Mai jos ai explicația pe înțelesul tuturor, tabelul pentru valorile uzuale, calculul invers și ce înseamnă cifrele pe un generator, pe un UPS, pe un transformator și pe certificatul de racordare.
Răspunsul scurt: formula
| Ce vrei să afli | Formula | Exemplu |
|---|---|---|
| kVA → kW | kW = kVA × cos φ | 5 kVA × 0,8 = 4 kW |
| kW → kVA | kVA = kW ÷ cos φ | 4 kW ÷ 0,8 = 5 kVA |
| kVA → kvar (putere reactivă) | kvar = √(kVA² − kW²) | √(10² − 8²) = 6 kvar |
Dacă cos φ = 1, kVA și kW sunt egale. Cu cât cos φ e mai mic, cu atât mai puțini kW „utili” obții din aceiași kVA.
kVA, kW și kvar: trei feluri de putere
În curent alternativ, curentul și tensiunea nu urcă și nu coboară mereu în același timp. La un boiler sau un calorifer electric sunt sincronizate, dar la motoare, compresoare, transformatoare și surse electronice curentul rămâne puțin în urmă sau o ia înainte. De aici apar trei mărimi:
- Puterea aparentă (S), în kVA: tensiune × curent, fără să ții cont de decalaj. Ea arată cât curent trebuie să ducă firele, siguranțele, înfășurările generatorului sau ale transformatorului.
- Puterea activă (P), în kW: partea care face lucru util (căldură, lumină, mișcare). Pe ea o măsoară contorul, ca energie în kWh. Despre diferența dintre ele ai mai multe în diferența dintre kW și kWh.
- Puterea reactivă (Q), în kvar: puterea care circulă dus-întors între sursă și consumator ca să creeze câmpurile magnetice din motoare și bobine. Nu face lucru util, dar încarcă rețeaua.
Cele trei formează un triunghi dreptunghic: S² = P² + Q². Factorul de putere cos φ = P ÷ S spune ce parte din puterea aparentă devine putere activă. O analogie des folosită e halba de bere: kVA e toată halba, kW e berea, kvar e spuma.
Tabel kVA în kW pentru valorile uzuale
| Putere aparentă | cos φ = 1 | cos φ = 0,9 | cos φ = 0,8 |
|---|---|---|---|
| 1 kVA | 1 kW | 0,9 kW | 0,8 kW |
| 2 kVA | 2 kW | 1,8 kW | 1,6 kW |
| 3 kVA | 3 kW | 2,7 kW | 2,4 kW |
| 5 kVA | 5 kW | 4,5 kW | 4 kW |
| 6 kVA | 6 kW | 5,4 kW | 4,8 kW |
| 8 kVA | 8 kW | 7,2 kW | 6,4 kW |
| 10 kVA | 10 kW | 9 kW | 8 kW |
| 15 kVA | 15 kW | 13,5 kW | 12 kW |
| 20 kVA | 20 kW | 18 kW | 16 kW |
| 30 kVA | 30 kW | 27 kW | 24 kW |
Valorile sunt exacte (simplă înmulțire). Dacă nu știi cos φ, pentru generatoare și pentru sarcini cu motoare folosește 0,8, iar pentru aparate rezistive (boiler, calorifer, fierbător) folosește 1.
Și câți amperi înseamnă?
Curentul se calculează direct din kVA, fără cos φ: pe monofazat I = kVA × 1.000 ÷ 230, pe trifazat I = kVA × 1.000 ÷ (1,732 × 400). Așadar 5 kVA înseamnă ~21,7 A pe monofazat, iar 10 kVA înseamnă ~43,5 A pe monofazat sau ~14,4 A pe fiecare fază la trifazat. Tocmai de aceea cablurile și siguranțele se dimensionează după kVA (curent), nu după kW. Pentru calculul pe larg vezi amperi în kW.
Unde contează diferența
Generatoare de curent: convenția cos φ = 0,8
Generatoarele, mai ales cele trifazate, se dau de obicei în kVA, cu puterea în kW calculată la cos φ = 0,8. De exemplu, fișele tehnice ale producătorilor mari trec perechi de tipul 750 kVA / 600 kW. Cifra de 0,8 este o convenție a industriei, nu o valoare impusă de standard, iar la unele generatoare monofazate mici puterea e dată direct în kW sau la cos φ = 1. Citește întotdeauna fișa: dacă scrie „5 kVA”, contează pe 4 kW. Mai trebuie făcută diferența între puterea maximă (de vârf, pentru scurt timp) și puterea continuă, care e mai mică. Cum alegi mărimea, în ce generator de curent îți trebuie.
UPS-uri: VA pe cutie, W în fișa tehnică
La UPS-uri cifra mare de pe cutie e în VA, iar puterea reală în W e mai mică. Un UPS de 1.000 VA poate da 600 W sau 900 W, după model (factor de putere 0,6 – 0,9). Modelele online mai noi au adesea factor de putere 0,9 sau chiar 1. Pentru alegere contează valoarea în W, la care adaugi o rezervă. Detalii în ce UPS îți trebuie.
Transformatoare și stabilizatoare
Transformatoarele se dau numai în kVA, pentru că încălzirea lor depinde de curent și tensiune, indiferent ce fel de sarcină alimentează. Un transformator de 630 kVA poate livra 630 kW doar la cos φ = 1; la cos φ = 0,9 livrează 567 kW. La fel și stabilizatoarele de tensiune: un model de 5 kVA nu înseamnă automat 5 kW, mai ales dacă alimentezi motoare sau compresoare.
Puterea aprobată pe certificatul de racordare
În avizul tehnic de racordare și în certificatul de racordare, puterea aprobată pentru consum apare atât în kVA, cât și în kW (conținutul-cadru e stabilit prin Ordinul ANRE 5/2014). Raportul dintre ele e factorul de putere luat în calcul de operatorul de rețea. Pentru tine, ca utilizator, limita practică e puterea în kW: câte aparate pornești simultan. Pentru casnici, kVA nu apare pe factură; contează la dimensionarea branșamentului. Orice mărire de putere se cere operatorului de distribuție, iar lucrările le face un electrician autorizat ANRE.
Exemple de calcul
1. Generator de 5,5 kVA pentru casă
5,5 × 0,8 = 4,4 kW. Dacă vrei să pornești o pompă de apă de 1,1 kW, frigiderul și centrala, adună puterile în kW, dar ține cont că motoarele cer la pornire de câteva ori puterea nominală. Generatorul nu se încarcă permanent la 100%.
2. UPS de 1.500 VA / 900 W pentru PC
Factorul de putere al UPS-ului e 900 ÷ 1.500 = 0,6. Un PC care consumă 400 W încape cu rezervă, dar unul de 850 W ar fi la limită, chiar dacă 850 e mult sub 1.500.
3. Compresor de 3 kW cu cos φ = 0,8
3 ÷ 0,8 = 3,75 kVA, adică 3.750 ÷ 230 ≈ 16,3 A pe monofazat, nu 13 A cât ar ieși la cos φ = 1. Acesta e motivul pentru care un generator „de 3 kVA” nu ține un compresor de 3 kW.
4. Transformator de 630 kVA într-o firmă
La cos φ = 0,9: 630 × 0,9 = 567 kW utilizabili. Dacă factorul de putere scade la 0,8, rămân 504 kW, deși transformatorul e la fel de încărcat. De aceea firmele cu multe motoare instalează baterii de condensatoare pentru compensarea energiei reactive.
5. Ai kW și îți trebuie kVA
Consumatori de 6 kW, majoritar motoare (cos φ ≈ 0,8): 6 ÷ 0,8 = 7,5 kVA. Alegi deci un generator de minimum 7,5 kVA, iar cu rezervă pentru pornirea motoarelor, de obicei mai mare.
Greșeli frecvente
- Citești kVA ca și cum ar fi kW. 10 kVA pe un generator înseamnă de regulă 8 kW, nu 10.
- Folosești cos φ = 0,8 la orice. Pentru un boiler sau un calorifer, cos φ = 1 și kW = kVA.
- Uiți că un UPS are două limite. Nu trebuie depășite nici VA, nici W.
- Dimensionezi cablul după kW. Cablul și siguranța „văd” curentul, adică kVA. Calculul de secțiune îl face electricianul.
Întrebări frecvente
Câți kW are 1 kVA?
Între 0,8 și 1 kW, în funcție de factorul de putere. La generatoare, unde convenția e cos φ = 0,8, 1 kVA = 0,8 kW.
Câți kW are un generator de 10 kVA?
8 kW la cos φ = 0,8, cât folosesc majoritatea producătorilor. Verifică fișa tehnică, unde de obicei sunt trecute ambele valori și puterea continuă.
De ce se dau generatoarele și transformatoarele în kVA?
Pentru că încălzirea înfășurărilor depinde de curent, iar curentul depinde de puterea aparentă. Producătorul nu știe ce cos φ vor avea consumatorii tăi, așa că dă limita în kVA.
Ce cos φ au aparatele din casă?
Aparatele cu rezistență (boiler, plită, calorifer, fierbător) au ~1. Motoarele și compresoarele au de regulă 0,75 – 0,9, valoarea fiind scrisă pe plăcuța de identificare. Sursele electronice moderne cu PFC activ au peste 0,9.
kVA e mai mare sau mai mic decât kW?
kVA e întotdeauna mai mare sau egal cu kW, pentru că cos φ nu poate depăși 1. Cele două sunt egale doar la sarcini pur rezistive.
Pe scurt
- kW = kVA × cos φ; invers, kVA = kW ÷ cos φ.
- La generatoare se folosește cos φ = 0,8: 5 kVA = 4 kW, 10 kVA = 8 kW.
- La UPS-uri contează valoarea în W, de obicei 60–90% din VA.
- Transformatoarele și stabilizatoarele se dau în kVA; puterea utilă depinde de sarcină.
- Certificatul de racordare are puterea aprobată atât în kVA, cât și în kW.
- Curentul (deci cablul și siguranța) se calculează din kVA: 1 kVA ≈ 4,3 A pe monofazat.
